27.10.2009

Barbatii's niste porci ...daca nu se vaccineaza

Orice facem, si eu si Andu reusim cu greu sa mai scriem cate ceva pe aici. Uite totusi ca mi-am amintit si de blogul nostru, intr-un final. Astazi vreau sa vorbesc un pic despre impactul pe care l-a avut asupra oamenilor noua conspiratie a vaccinurilor anti-A/H1N1, aka gripa porcina. Nu are foarte multe implicatii religioase dar, ca in orice teorie conspirationista, trebuie sa isi bage coada si religia.
Ce avertismente ne dau de fapt acesti pseudo-specialisti? Boli neurologice care apar dupa administrarea vaccinului care pot duce pana la paralizie totala si chiar moartea. Ca de obicei, insa, exemplele sunt vagi, nedocumentate si fara explicatii complete, care sa dea impresia unor adevarate dovezi.

Poate nu am citit eu bine…ia sa vedem. Se mai zice ca vaccinul contine mercur, care era initial administrat in vaccinul pentru Autism. Industria farmaceutica a ascuns acest lucru doar pentru a il putea introduce pe piata si pentru a incepe exterminarea populatiei!!! Oh my God!!! Cum sa nu ne speriem de asa ceva? Conteaza cine zice asta? Nuuuu, niste informatii ca astea nu pot veni asa din senin, nu?
Substanta se numeste de fapt Tiomersal. Este un antiseptic care intr-adevar poate fi foarte toxic daca nu este folosit cum trebuie. Ceea ce au uitat sa specifice conspirationistii insa, este ca Tiomersalul este un conservant, folosit eficient si in prezent .Este necesara o anumita cocentratie in mai multe vaccinuri cunoscute, pentru a preveni dezvoltarea unor microbi patogeni, asa cum s-a facut de exemplu in vaccinul anti-gripa sezoniera.

Imunizarea e optionala, nu exista dovezi ca ar exista asa-zisele programe de administrare obligatorie a vaccinului. Ingrijorarile in ceea ce priveste componentele sau efectele secundare ale vaccinului se bazeaza doar pe afirmatiile unor asa zisi medici sau oameni de stiinta care nu prezinta dovezi ale acelor experimente. In schimb ei afirma ca exista multe cazuri in care au aparut boli sau oamenii chiar au murit din cauza acestui vaccin. Din nou problema increderii oarbe a oamenilor intr-o asa-zisa autoritate. Stiu, devine enervanta expresia asa-zis pe care o tot folosesc. Cred ca e usor sa intelegeti de ce o folosesc.
Traim in secolul 21. Existenta unor adevarate arme biologice menite sa extermine populatia mai multor tari poate fi imediat testata. Tot ce tine de medicina , chimie, sanatate, apartine stiintei, Deci poate fi testat. Nu vreau sa incep sa vorbesc despre lucrurile care chiar influenteaza populatia la nivel global, cum ar fi religia, care, desi poate fi foarte periculoasa,NU poate fi testata. (totusi am sa vorbesc un pic la sfarsit)

Pana in prezent, in Romania sunt confirmate peste 380 de cazuri de infectie cu A/H1N1. Numarul cazurilor poate creste in curand. Oamenii totusi prefera scenariile Hollywood-iene despre exterminarea globala prin vaccinarea obligatorie. Sau , dupa cum era de asteptat la noi, biserica a venit cu versiunea proprie, legata bineinteles de Apocalipsa si Noua Ordine Mondiala.
Inca o informatie asa-zis oficiala, venita din partea conspirationistilor este ca gripa sezoniera este mult mai periculoasa decat gripa porcina. Cu toate acestea, medicii din SUA au confirmat 76 de decese in randul copiilor in urma infectiei cu A/H1N1. Asta in conditiile in care gripa normala ucide anual intre 46 si 88 de copii.
Acum, inainte sa vorbim despre partea religioasa, as vrea sa citez doua comentarii la un articol online de ziar. Al doilea (pe care il aplaud) e un raspuns la primul:

-“Nu faceti vaccinul fara sa cititi inainte ce contine si fara sa intrebati producatorul despre testele efectuate. Copiii mei se impartasesc in fiecare Duminica la Liturghie si pupa toate icoanele si nu au fost odata raciti. Cum explici "stintific" acest lucru?

-“De fiecare data cand aud un om, care-si educa copii in adevaratul spirit crestinesc, imi creste inima de bucurie. Te felicit Ciprian ca ti-ai invatat odraslele sa pupe lemne vopsite, pentru ca sa stii, ca asta ii va ajuta enorm in viata. Mai ales in cariera, pentru ca acolo poti avansa doar cu ajutorul divinitatii, si in dragoste. Am auzit ca daca te duci si pupi lemne de astea, sau geamuri cu oase sub ele, nu mai faci nici cancer, nu mai ai nici disfunctii de tot felul plus ca traiesti fericit pentru eternitate. Dar orice om rational, stie ca ... a facut destule rele, incat sa ajunga in IAD fara judecata. Dar hai sa lasam prostiile astea deoparte, si da-mi un semn cand iau copii tai primul herpes :))

Cine poate fi mai priceput in panicarea populatiei cu scenarii apocaliptice decat prea-bunul si prea-sfintitul nostru parinte Justin Parvu. Il tineti minte de la faza cu cipurile si cu torpila japoneza. Prea-barbosul parinte a acordat un interviu revistei bisericesti Atitudini care, din start formuleaza intrebarile cu o atitudine subiectiva, deloc jurnalistica.
De ce cred eu ca acest om influent este periculos? Pai daca indemnurile de data trecuta nu v-au convins, sa vedem ce zice acum:

Invatati copiii sa traiasca in legea crestineasca, aceste obiceiuri sa le deprinda mai cu seama; nu mai e nevoie de nicio alta stiinta, de nicio scoala” . Nu cred ca e nevoie sa mai comentez ceva aici.

Traim intr-o lume anarhica, intreaga clasa politica este vrajmasa a lui Hristos si slujitoare raului”. Alte persoane publice fac mici acuzatii de coruptie la adresa oamenilor politici in fiecare zi si sunt imediat luati in vizor. Acest om totusi acuza grav intreaga clasa politica si totul e ok.

Daca s-ar ridica o elita de preoti si de calugari, care intr-adevar sa se angajeze in slujba Adevarului, atunci s-ar mai schimba situatia.”. Mda… cine spune ca biserica de la noi nu urmareste deloc preluarea puterii in stat?

In concluzie, care sursa o considerati mai credibila cand vine vorba de aceste vaccinuri? Medicii specialisti care studiaza mereu aceste virusuri si incearca sa gaseasca remedii sau preoti, pseudo-medici si alti conspirationisti care mereu gasesc noi scenarii fara nimic stiintific sau testabil. Pe 1 decembrie cred ca va aparea si la noi mult asteptatul vaccin. Astept cu nerabdare protestele romanilor patrunsi de spiritul crestin, acesti martiri si torpile japoneze ale prea-maritului Justin Parvu.

11.09.2009

De ce conteaza Darwin? De ce conteaza scepticismul?


Miercuri, 09.09.09, a fost o zi apocaliptica in Bucuresti. Glumesc, bineinteles - in micul asa-zis amfiteatru al facultatii de filozofie, a avut loc un eveniment. Scriitorul si celebrul ganditor american Michael Shermer a tinut un adevarat discurs de promovare a celei de-a doua carte a sa - "Why Darwin matters". Pentru cei care nu au auzit de domnul Shermer, acesta este fondatorul revistei Skeptic, director executiv al Asociatiei Skeptic, scriitor de stiinta si profesor. Probabil mai are destule titluri, dar nu scriem acum o biografie.


De ce a venit Michael Shermer totusi la Bucuresti? Pentru cei care au inteles acest blog si mesajele pe care le transmitem, e clar ca gandirea religioasa e gresita si chiar periculoasa. Dar o gandre sceptica prezinta oare vreun pericol, mai ales in societatea romaneasca, unde nu doar religia dominanta dar si conditiile de trai, ne fac mai pesimisti si mai vulnerabili? Nu cred ca mai e nevoie de un raspuns.


Unul din organizatorii acestui eveniment, si unul din putinii oameni care lupta cu autoritatile pentru libertatea gandirii si opiniei in minunata noastra tara, Remus Cernea, a avut un scurt discurs inaintea domnului Shermer. Probabil mai mult pentru a transmite un mesaj, in nici un caz sperand la vreo sansa reala, Remus a decis sa candideze la presedintie. Ii urez mult succes si probabil voi vota cu el.


Discursul scritorului american a inceput cu prezentarea lucrarilor sale apoi cu o scurta istorie a lui Darwin si locurile importante prin care acesta a trecut. Cred ca e foarte corect si, de ce nu, esential ca a subliniat importanta stiintifica a lucrarii lui Darwin, precum si frecventele greseli de interpretare a evolutionismului. Poate chiar aceste greseli, cum ar fi ca stramosul direct al omului e maimuta, au creat, prin mass-media si acea pseudo-literatura, o imagine proasta asupra intregii teorii despre copacul vietii al lui Darwin si despre selectia naturala.


Nu are rost sa povestim tot discursul lui Michael Shermer. E aproximativ acelasi pe care il prezinta si in alte locuri. Iar cei curiosi il pot urmari aici. M-am bucurat foarte mult sa vad cartea scriitorului tradusa in romana, mai ales ca am reusit sa primesc si un autograf pe volumul cumparat. Trebuie sa fac o paranteza totusi - pretul celor de la Humanitas e chiar exagerat (42 Lei), iar traducerea titlului suna ca si cum ar fi o carte de bancuri De ce cred oamenii in bazaconii (traducere dupa Why do people beleieve strange things). "Bazaconii"?! Chiar era cel mai potrivit cuvant pe care l-au putut gasi? In fine...

M-au impresionat foarte mult oamenii cu un set de intrebari foarte bune pentru Shermer la finalul discursului sau. Am apucat si eu sa pun o intrebare si nu ma mir ca a stiut sa raspunda elegant si frumos imediat. Subiectele variau de la explicatia unor tipuri de bacterii, sau noi idei despre creationism, pana la sensuri sau interpretari filosofice ale evolutionismului.


A doua zi m-am uitat pe pagina scriitorului de Twitter, unde a postat cateva poze interesante din Bucuresti. Printre ele gasim una a lui Shermer cu o bere Ursus in mana si alta intr-o intersectie din capitala, unde multimea de cabluri electrice aproape innegresc partea de sus a pozei, la care autorul adauga ironic, Romanians haven't figured out underground wiring systems yet. Nu putem decat sa zambim cu un gust usor usor amar de realitatea dura a lucrurilor...

L-am intrebat pe Remus daca are de gand sa continue seria acestui tip de evenimente, dar nu a avut un raspuns sigur inca. Si eu ca si ceilalti, bineinteles ca sper sa vad un Dawkins sau un Dennett. Oricum a fost o seara minunata si sper sa il mai vedem si cu alta ocazie pe domnul Michael Shermer.

05.02.2009

Ce gust are marul din pomul cunoasterii?

Vreau sa stiu la ce nivel se afla in zilele noastre comunicarea dintre crestini si atei sau necredinciosi. Vreau sa stiu daca mai e eficienta in vreun fel. Ma refer bineinteles la comunicarea pe tema religiei. Trebuie sa recunosc ca am fost crestin si NU imi este foarte greu sa stau de vorba cu un alt crestin. Pot sa il ascult, pot sa il inteleg si apoi sa imi exprim punctul de vedere intr-un mod cat se poate de decent. Multi crestini m-ar contrazice, spunand ca nu am cum sa ii inteleg daca nu mai cred. Gresit! Am crezut si eu mult timp, am trait si eu sentimentul ca e ceva dincolo de mine, m-am rugat si eu la Dumnezeu.

Din punctul meu de vedere exista, pe de o parte, crestinii rationali, care cred intr-un Dumnezeu care ii vede, ii asculta, ii ajuta, sau ii pedepseste. Convingerea pe care se bazeaza este ori ca totul este prea complex pentru a fi rezultatul evolutiei treptate, ori au sentimentul ca exista ceva mai presus de ei si mai presus de lumea materiala. Totusi ei recunosc ca nu sunt siguri ca acel dumnezeu e cel descris de Biblie. Crestinii de acest tip nu merg la biserica, nu spun acele poezii religioase numite rugaciuni, nu cred in rai sau in iad. Ei sunt crestinii acceptabili, cu care poti purta o discutie deschisa, in care ei pot recunoaste oricand ca tu ai dreptate.

Pe de alta parte – si aici am sa dezvolt un pic mai mult – exista crestinii irationali. Acestia cred in dumnezeul biblic, cred ca tot ce scrie in Biblie, literalmente, este adevarat. De aici va dati seama pana unde se poate ajunge. Ei nu au nevoie de anumite convingeri, dovezi sau idei bine conturate pentru a crede. Resping discutiile rationale, resping orice fel de dovezi stiintifice, resping ideea de evolutie, resping oamenii care nu cred in Dumnezeu sau pe cei de alta religie. Dar de ce credeti ca resping ei toate acestea? Oare pentru ca au convingerea ca Satana si-a bagat coada peste tot? Sau de frica sa nu fie convinsi (inselati tot de Satana, fireste) sa se indoiasca de dumnezeul lor? Un alt motiv, mai modern sa zic asa, e ca toate lucrurile considerate de noi rationale, nu se afla in planul religios. Deci nu putem intelege adevarul crestin daca nu gandim in plan religios. E destul de greu totusi sa-l consideram un motiv valabil.

In orice grup sau societate supusa unui set strict de reguli, daca un individ decide sa nu mai respecte acele reguli, deoarece ii limiteaza libertatea si accesul la alte lucruri, atunci restul il vor dispretui si vor face tot posibilul sa il elimine. Ei nu fac asta doar pentru a pastra o societate bine organizata. Exista si un soi de invidie, de frica. Unul din cele mai grele sentimente este cel de inferioritate, de aceea cel care incearca sa fie altfel decat majoritatea si reuseste, trebuie eliminat.

La fel stau lucrurile – si sunt pregatit sa fiu contrazis – cu fratii nostri crestini. Ei sunt constienti ca fac parte din majoritate. Dar de asemenea sunt constienti (desi foarte putini recunosc) ca ateii sau necredinciosii sunt mult mai bine documentati decat ei in stiinta, in istorie, chiar si in religie. Atunci nu ar trebui sa ma mai mire cand intr-o discutie cu un crestin, el incearca sa incheie discutia cu aceleasi expresii: Nu…tu nu ai cum sa intelegi (cand de fapt nu sunt prea multe de inteles), sau Lucrurile nu stau chiar atat de simplu cum crede stiinta (sunt chiar mult mai complicate decat crede el), sau Si daca te inseli?…oricum vei afla adevarul si atunci ai sa regreti.

In alte situatii mi s-a intamplat sa aduc din intamplare in discutie religia. Unii oameni pe care ii cunosc de mai mult timp, si-au schimbat brusc atitudinea fata de mine, afland ca nu mai cred in Dumnezeu. E ca si cum as fi fost posedat de diavolul in care cred ei. Mai mult incercau sa se indeparteze cat mai mult de mine, ca si cum ar fi un virus contagios. In alte situatii, dupa cum mi-a spus si Andu, crestinii iau o pozitie superioara si ironica, cu afirmatii de genul : Eh, lasa ca ai sa cresti si ai sa iti dai tu seama cum stau lucrurile mai tarziu. Aici din nou cred ca apare acea invidie. Ei nu se simt deloc superiori asa cum se arata. Asa reactioneaza cand simt ca cineva se poate dovedi mai bine informat decat ei. E intr-adevar penibil, stiu, dar sunt convins ca multi crestini procedeaza asa.

02.02.2009

Iadul - cateva idei

Din cate imi amintesc, aveam in jur de 15 ani cand am inceput sa fiu foarte sceptic in privinta notiunii de iad si diavol. Nu m-a fortat nimeni si nu am fost influentat de nimeni sa ma razgandesc, nu citisem nici macar o pagina de filosofie pe aceasta tema pana la vremea aceea. A fost un prim si foarte puternic val de scepticism ce a venit din propria mea gandire, destul de imatura pe atunci si lipsita de mijloacele si argumentele de care aveam nevoie ca sa ajung la vreo concluzie valida.

Sa spun sincer, eram obosit sa traiesc cu acea frica de eterna pedeapsa pe care o puteam primi daca nu urmam regulile dogmei crestine. Parintii imi spuneau - tragand un oftat inainte - sa stau linistit, ca eu... eu n-am pacate. Dar profesorul de religie de la scoala nu spunea acelasi lucru. Cu zambet pe buze si cu mult calm, ne explica de ce trebuie sa fim duminica prezenti la biserica si ce se intampla daca lipsim mai mult de x duminici - daca nu imi amintesc gresit, cadeam in nu stiu ce pacat, pe care nu il mai puteam indrepta. Eu nu stiam asta, am fost surprins. Nu retin detaliile intrucat au trecut cel putin 10 ani de atunci, dar stiu ca incepuse sa imi fie frica de ideea ca pot pacatui fara sa imi dau seama. Cine stie cate alte reguli am incalcat.

Indata ce am pus notiunea de iad sub semnul intrebarii, frica a disparut. Si, da, mai intai m-am indoit de diavol si apoi de dumnezeu. Caci eram crestin doar pentru ca exista diavolul si iadul, la fel cum sunt toti copiii de parinti crestini, nu? Desi sunt sigur ca si multi adulti sunt crestini din exact acelasi motiv (poate chiar exclusiv).

Este normal sa fii de acord cu o pedeapsa cu tortura eterna in focurile iadului pentru nerespectarea regulilor unui dumnezeu care refuza sa dea dovezi ale existentei sale? Si, subliniez, vorbim despre eternitate. Isi poate inchipui cineva eternitatea? Linia timpului tinde spre infinit. Tortura, durerea vor fi astfel nelimitate atat in intensitate cat si in durata. Nu stiu cum este posibil asa ceva, dar facand abstractie de faptul ca iadul nu poate fi definit incat sa il intelegem, trag doar simpla concluzie ca pedeapsa ar fi una crunta.

De ce are nevoie acest dumnezeu, in pozitia de fiinta suprema si creator atotputernic al nostru, de atata iubire si adorare? Si de ce e perfect dispus sa pedepseasca atat de crunt pe cei ce nu il simpatizeaza sau pe cei care arata aceste sentimente fata de alti idoli? Este dumnezeu gelos? Este nesigur pe el? Si de ce trebuie noi, dintre toate creatiile sale, sa il idolizam? Nu vad copaci idolizandu-l, nu vad pasari, nici macar delfini. Doar oameni.

Daca eu construiesc o masinarie care sa imi zica in fiecare zi "Andule, tatal meu, creatorul meu, lumina mea, esti cel mai tare, frate!", e ceva foarte foarte in neregula cu mine. Daca asa un comportament nu e demn de o fiinta umana, de ce e demn de o zeitate?

Un crestin ar putea spune urmatorul lucru in raspuns la aceste nelamuriri. Ca dumnezeu nu pedepseste pe nimeni prin vointa lui, ci oamenii sunt rai si pacatuiesc si, implicit, isi rezerva un bilet de dus direct spre iad. Dar... dumnezeu a pus sistemul in functiune si el permite ca asta sa se intample. Fiind atotputernic n-ar fi o problema ca el sa crute pe oricine de aceasta sentinta, decat daca nu este atat de iubitor pe cat se spune.

Nici un ateu nu vrea sa "arda" in iad. Nici un ateu nu a ales sa se nasca intr-o lume in care sa nu existe dovezi pentru existenta lui dumnezeu. Alegerea ar fi a dumnezeului si doar a lui. Fiind atotstiutor - ceea ce implica si faptul ca el cunoaste viitorul fiecarui om inainte sa se nasca - a creat ateii stiind inca de la inceput ca nu vor crede in el si ca vor fi condamnati pe veci, iar pe parcursul intregii lor vieti a refuzat sa ii convinga de contrariu. Poate fi un dumnezeu mai nedrept de atat?

Cat despre crestinii care sunt satisfacuti de ideea ca unii din jurul lor, poate chiar apropiati, ar putea sfarsi astfel pedepsiti si arunca amenintari in acest sens, nu pot decat sa ii consider, pur si simplu, oameni rai. Nu pentru amentintarea in sine, caci asta nu inseamna nimic pentru un ateu. E ca si cum i-as ameninta eu pe ei cu fulgerul lui Zeus. Dar nu pot pune convingerile religioase ca singur motiv pentru care un om este convins ca semeni de-ai lui, ce nu i-au gresit cu absolut nimic, merita cea mai crunta pedeapsa posibila, fie ea si fictiva.

01.02.2009

"Un fleac dom' comisar, m-au chipuit!"


Dupa cum am promis in articolul cu oile, revin cu poze si cateva pareri despre miting-ul organizat azi, 1 februarie, la poalele Dealului Mitropoliei. Abia m-am intors, nu am stat pana la capat, asa incat nu stiu daca au inceput un razboi sau daca au avut torpile japoneze.


Ca sa nu fiu inteles gresit, vreau sa spun din nou ca nu ma declar nici pro nici contra acelor pasapoarte. Nu despre asta vreau sa scriu. Ci despre spiritul de turma al oamnilor cand vine vorba de astfel de manifestari de strada, cu atat mai mult cand au si un caracter religios.


Vremea a fost destul de rece, dar oamenii cuprinsi de patosul crestin au venit totusi la lupta. Cum am ajuns, m-am strecurat printre crestini, ca un lup printre oi, in timp ce unul din oratori adresa cuvantul de inceput: Deci dragi crestini...sa incepem deci asa cum se cuvine, cu o rugaciune...Deci Tatal nostru, care esti in ceruri....


Ca la orice miting, nu s-a vorbit doar despre cipurile satanei. Unele personaje care au luat cuvantul au abordat subiecte diferite, de la mineriade, revolutii sau comunism, pana la criza mondiala, pensiile mici sau salariile parlamentarilor. Lumea asculta, nimeni nu intelegea mare lucru. Totusi cand se auzeau nume ca Emil Boc, sau Ceausescu, ca la un semnal incepeau cu totii sa aplaude sau sa aprobe: Asa e! Da!


Dupa fiecare discurs, acelasi nene venea la microfon si spunea aceleasi cuvinte: Va reamintesc cuvintele Marelui nostru Parinte Iustin Parvu, citez << Însemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte măsuri luate pentru controlul absolut al fiinţei umane.>>


Eu zic sa ne amintim si alte cuvinte sfinte graite de Bunul nostru parinte: Aşteptaţi să fiţi sfâşiaţi, rupţi, altă scăpare nu mai e! Lupta este deschisă. Luptaţi până la capăt! Oare chiar Bunul Dumnezeu l-a luminat sa ne dea asemenea indemnuri? să te duci ca o torpilă japoneză, să mori în braţe cu vrăjmaşul! Sigur e acelasi Dumnezeu care spunea Iubeste-ti dusmanul! ?


De cand cu 9/11, e la moda teoria conspiratiei. Peste tot lumea vorbeste despre Masonerie, conducatorii din umbra ai lumii, Organizatii secrete care controleaza presa, publicitatea, bancile, guvernul. Iar Conducatorul absolut al acestor organizatii cine credeti ca este? Exact, cel care ii conduce si pe atei sau necredinciosi – Scaraoschi, Sarsaila, Necuratul, alegeti voi cum sa ii spuneti.

Chiar daca erau minunate discursurile emotionante ale oratorilor, nu am mai putut petrece mult timp printre fratii mei crestini. Incepuse un nene sa stranga semnaturi si nu am vrut sa fiu demascat ca lupul dintre oi. Poate ma ardeau pe rug in fata multimii, sau poate ma omorau cu pietre. Ca doar asa ne invata Cartea Sfanta sa ii tratam pe necredinciosi.


Inainte sa plec m-a oprit o batranica, si ea in trecere:
-De cine zice ca is rai, maica? Antichristii?
-Asa cred ei.
-(Se uita zambind spre turma si incepe sa rada) Saracii...Dumnezeu sa-i intelepteasca!

30.01.2009

Intentie divina sau nevoie de inteles?

Observ la oameni o reala foame de a gasi sens, inteles, rost in absolut orice ne inconjoara. Si cred ca asta porneste de la cauzalitate. Noi intelegem cauzalitatea. Multe animale o inteleg de asemenea. Pentru orice fenomen natural pe care il observam, stim aproape instinctiv ca un alt fenomen - tot natural, as adauga - i-a fost cauza. Ex: daca o piatra mare cade de pe munte, probabil un mic cutremur a miscat-o din loc. O piatra nu se misca de la locul ei fara "motiv", nu? Perfect logic, e intocmai cu felul in care observam ca functioneaza natura. De ce am pus cuvantul motiv intre ghilimele desi l-am folosit cu sens propriu? Pentru ca e esential la ce urmeaza sa spun. Vorba lui George Carlin, "limbajul mereu ne da de gol".

Unii mai deduc si altceva atunci cand observa un fenomen natural. Se gandesc ca in spatele lui se alfa un motiv, aici cu sensul de intentie. Al cui? Al muntelui? Al pietrei? Nu conteaza, al cuiva... se gaseste cine sa poarte intentia. Important este ca trebuie sa existe un motiv pentru care acea piatra a cazut de pe munte, mai ales daca in drumul ei spre poale a distrus niste recolte, ori o casa... ori a omorat pe cineva. Trebuie sa existe un motiv pentru care bolovanul rostogolindu-se a intrat exact in peretele din bucatarie si a omorat bebelusul care sedea linistit in patutul lui. Trebuie! Pentru ca daca noi actionam conform unei motivatii, atunci si natura trebuie sa actioneze la fel.

Si daca este nevoie sa pui acea intentie in mainile cuiva, in mainile cui ai sa o pui? Pai, evident, in ale unei entitati care are puterea de a misca pietre mari de pe munti, putere mult mai mare decat a ta, lasandu-te pe tine cu o decizie de luat: pup in fund, sau mai pierd recolte, case si... bebelusi? Pupatul in fund are sanse mari sa functioneze mai bine. Iar de la "the great JuJu up the mountain" pana la credinta in Yahweh si fratii lui gemeni, nu e distanta mare, daca ma credeti. Cateva zeci de generatii de transmis povestea bolovanului prin "telefonul fara fir" mai tarziu si obtii un mit demn de scris in biblie.

Acesta este, probabil, singurul mod prin care unii oameni fac fata realitatii. Notiunea de coincidenta, de intamplare - fericita sau nefericita - ii lasa cu o nesiguranta insuportabila. Nu e greu sa vezi cum ajung unii la concepte atat de absurde si ilogice precum destinul. Am intalnit multi oameni care nu pot sa inteleaga ca lucrurile, pur si simpul, se intampla. Ca printr-un lant aproape infinit de cauze si efecte, s-a ajuns ca ceva sa se intample la un moment dat, fara nici o planificare, fara nici o intentie. Iar factorii responsabili sunt atat de multi si de aleatori incat de multe ori anticiparea sau prevenirea sunt aproape imposibile. Nu e greu de inteles, dar e greu de acceptat. Mai ales cand evenimentul cu pricina are rezultate negative.

Mai mult, inafara de atribuirea unei intentii pentru lucrurile care se intampla in jurul nostru, tendinta se extinde la insasi existenta noastra si a universului in care traim. Pentru majoritatea oamenilor, exista un motiv in spatele a orice. E putin iritant, mai ales ca nu au nici o baza rationala pentru a crede asta. Eu nu neg nevoia de a gasi un sens in ceea ce esti si ceea ce faci, o simt si eu, la fel de intens ca toata lumea. Vorba aia, eu pentru ce ma trezesc dimineata? Dar de ce sa crezi ca motivul pentru care tu existi si scopul tau in viata este dictat dinainte sa te nasti de catre o forta nevazuta? Te alina cu ceva? Daca destinul tau prevede ca vei muri dupa 10 ani de chinuri cu o boala grava, asta ar putea alina pe cineva? Atunci... reprezinta o siguranta? Siguranta ca ce? Ideea de destin nu implica si faptul ca viitorul tau, desi iti este "scris", va fi unul lung si prosper. Din nou, poate mai traiesti doar un an, timp in care te chinuii pana in punctul in care iti doresti sa mori.

Ce am observat, a fost ca oamenii care cred intr-un destin de fapt spera ca cineva, "acolo sus", are grija de ei, intr-un fel sau altul. Spera ca destinul lor, desi cere ca ei sa treaca prin perioade grele, lupte pentru supravietuire, dezamagiri, pierderi, dureri sau tradari, sa se concluzioneze intr-o bucurie. Asta ii alina. Dar eu nu pot sa nu vad o slabiciune de caracter - si poate, de intelect - in a impartasi asemenea credinte.

Imi sunt dragi oamenii care vorbesc despre vise si sperante, despre dragoste si cautarea propriului scop in viata, dar ma crispez si ma zgarie pe creier cand aud de destin.

29.01.2009

Beheheee... Ciobanas cu 300 de... crestini

Traim intr-o tara de oameni deprimati, mereu dezamagiti de Putere, Guvern si scena politica in general. Ar trebui sa ne miram cand aflam ca cea mai buna audienta o au emisiunile OTV - care prezinta neintentionat societatea degradata in care traim, sau emisiunile lui Mircea Badea, in care acesta comenteaza – aparent ofensiv si fara perdea – Presa sau Guvernul?

Ar trebui sa ne miram ca ziarele cele mai citite din tara sunt tabloidele colorate gen Libertatea, Click sau Cancan? Nu! Bineinteles ca stim cu totii aceste lucruri. Acestea sunt alternativele la care apeleaza acesti oameni deprimati din tara noastra.

Nu putem insa uita alternativa cea mai serioasa si mai greu de contestat - religia majoritara a Romaniei, cea Ortodoxa. Din anumite puncte de vedere aici lucrurile stau chiar mai simplu. Sfantul Parinte/ Sfanta Maica/ Patriarhul/ Cuviosul/ Prea-Fericitul face o analogie adesea stupida intre un citat din Biblie si un eveniment actual. In discursul sau trebuie neaparat sa apara termeni ca Satana, Apocalipsa, Iadul, Flacarile sau alte cuvinte care trezesc automat un sentiment de teama in inimile credinciosilor.

Ce se intampla apoi? Vreunul din acesti credinciosi reia citatul respectiv si il studiaza in context, pentru a intelege mai bine problema pe care o ridica Prea-Bucurosul? NU! Dar ce se intampla? Toti crestinii devin deodata evlaviosi, isi pleaca capetele (scuzati cacofonia), apoi turma il urmeaza pe Sfantul Cioban in lupta apriga impotriva Fiarei.

Situatia prezenta pe care as vrea sa o discutam, a fost deja dezbatuta si intoarsa pe toate partile. Este vorba de Hotararea de Guvern care se refera la introducerea Pasapoartelor biometrice. Exista destule pareri pro, destule contra, s-au organizat deja petitii si alte minuni.

Problema este ca cea mai mare parte a protestatarilor aduc ca motiv principal pentru impiedicarea aplicarii unei legi – religia. Hai sa punem si noi prea-minunatul citat:

Cine se închină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui, va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, în potirul mâniei Sale, şi se va chinui în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. Şi fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei. (Apocalipsa 14, 9 - 11)

E foarte clara legatura cu pasapoartele biometrice, nu-i asa? Dincolo de mesajul, pardon – lipsa vreunui mesaj clar al textului, putem observa din nou nelipsitii termeni amenintatori: fiara, mânie, foc, pucioasa.

La fel vorbesc despre aceste lucruri si personalitati influente ca Parintele Iustin Parvu sau Maica Ecaterina Fermo. Am vazut o stire la televizor acum cateva zile unde acest Iustin Parvu explica (e mult spus) planul demonic din spatele acestei legi prin care o sa ne vindem sufletele diavolului. Apoi o femeie dintr-un sat, la intrebarea daca ar tine un astfel de pasaport in casa, raspunde: Daca parintele zice ca e grav, nu l-as tine, l-as arunca.

Puteti citi intreg comunicatul parintelui aici . Hai sa va dau si eu cateva din citatele mele preferate:

Va trebui să creăm mici fortăreţe, mici cetăţui de supravieţuire, la sate, acolo unde mai sunt încă oameni care pricep şi îşi amintesc Rânduiala, unde să avem pământul nostru, şcoala noastră - în care să ne creştem copiii în duhul aceasta ortodox, să avem spitalele şi moaşele noastre.

Acum e timpul jertfei, prin vorbărie şi prin conferinţe nu mai facem nimic.

Să te duci, române drag, fără frică, direct spre vârful sabiei, ca străbunii noştri cei viteji, să te duci ca o torpilă japoneză, să mori în braţe cu vrăjmaşul! Acum suntem exact ca în arena romană cu fiare sălbatice - stai aici în mijlocul arenei şi aştepţi, ca şi creştinii de odinioară, să dea drumul la lei. Aşteptaţi să fiţi sfâşiaţi, rupţi, altă scăpare nu mai e! Lupta este deschisă. Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! Aşa cum a început creştinismul, aşa va şi sfârşi - în dureri şi în suferinţă. Pecetluiţi creştinismul cu mucenicia voastră!

Ultimul e my favourite. Deci ati retinut: jertfa, torpila japoneza, sa mori in brate cu vrajmasul, lupta. Nu-i asa ca e minunat? Cu un lider ca nea Iustin de aici, am putea ajunge mai tari ca gruparile musulmane.

Nu ma irita doar aceste argumente religioase, citatele biblice si alte vorbe de duh ale acestor sfinti. Ci mai mult tendinta din ce in ce mai raspandita a oamenilor de a acorda incredere imediata acestor personaje. Putini mai studiaza problema inainte de a se alatura turmei.

Duminica, 01.02.2009, piosii vor organiza un miting de protest in Bucuresti, la poalele dealului Mitropoliei. Sunt foarte curios cum se va manifesta turma de oite. Am sa incerc sa postez si cateva poze daca scap cu viata.

28.01.2009

Nostradamus, nebunul lui Dumnezeu

Un om crede cu tarie, sa nu spunem fanatism, in dumnezeul lui. Sustine chiar ca i-a vorbit in vis sau in realitate, aratandu-se sub diverse forme. Putem trage concluzia ca este nebun sau are halucinatii? E cam in aceeasi categorie cu oamenii care sustin ca ei pot vorbi cu dumnezeul lor oricand si stiu ca acesta ii asculta, pentru ca - spun ei - il simt in inimile lor. Nu-i putem cataloga drept nebuni, pentru ca am considera nebuna majoritatea populatiei crestine, musulmane, etc.

Daca locuiesti sau nu prin Bucuresti, trebuie sa fi trecut macat o singura data prin pasajul de corespondenta de la Metrou Unirii. Mereu ai senzatia de turma traversand zona. Dar daca te opresti putin, poti vedea si altfel de oameni printre cei care stau pe loc.

Fara sa imi dau seama, am dat atentie azi unui batran cu haine murdare si rupte, care ma intreba daca vreau sa stiu ceva despre Nostradamus. Vazand ca m-am oprit, se apropie mai mult si imi spune pe un ton mai soptit Eu sunt Nostradamus. Dumnezeu m-a ales sa fiu reincarnarea prezenta a lui Nostradamus. Hai sa iti spun mai multe...

Nu am sa va spun acum tot dialogul pe care l-am avut. A inceput din start despre biblie si mesajele ei ascunse, ceea ce ma facea sa imi caut motive sa plec. S-a prins imediat si a spus ca pot sa il intreb orice si imi va raspunde.

A lucrat multi ani ca paznic in ture de noapte, a fost si casatorit, a avut grija si de parintii sai deci omul ducea o viata destul de obositoare. In baraca unde facea tura de noapte, i s-a aratat Dumnezeu, sub forma unei energii luminoase, la un metru distanta de el. Nu am inteles prea bine de ce, dar a trecut imadiat la o alta poveste, in care el era sa isi piarda un deget, apoi o mana. A fost de doua ori aproape de moarte, iar dumnezeu l-a purtat prin ceruri si prin iad. Apoi i-a aratat biblia si i-a spus ca acesta este cuvantul Lui si ca prin el poate intelege lumea.

Am intrat in discutii contradictorii pe tema pacatului originar, a moralei innascute sau dobandite. Nu avea explicatii clare, fireste. Mereu apela la aceleasi expresii: Dumnezeu are un plan pentru omenire, Numai Dumnezeu stie.

Previziunile pe care le asteptam erau cam aceleasi pe care le auzim mereu: Al treilea razboi se apropie, Romania e pamant sfant si va fi o putere mai mare in viitor, Antichristul e deja printre noi, etc.

Unde voiam de fapt sa ajung...Omul, e clar, are anumite probleme. Dar oare nebunia lui nu poate fi asemanata in nici un fel cu fanatismul sau credinta oarba a celor normali despre care vorbeam mai sus? Nu ma intelegeti gresit, nu consider credinta in Dumnezeu o boala mintala. As vrea doar sa stiu de ce acest om e imediat catalogat ca nebun, in comparatie cu ceilalti, care au si ei aparitii ale Domnului, discutii cu El, etc.

27.01.2009

Cuvant inainte

Precum spunea sloganul unei reclame ce a circulat de curand pe unele autobuze din Londra, "probabil nu exista un dumnezeu, inceteaza sa iti faci griji si bucura-te de viata." Cu aceeasi mentalitate am pornit si noi in scrierea acestui blog,

Mai Noul Testament este un raspuns (adesea sarcastic) religiilor si oricaror afirmatii fara baza rationala sau dovezi despre viata, univers, morala, etica, etc. Este o gluma facuta pe seama celor ce nu stiu de gluma, a celor care isi iau credinta ad-literam, a celor care stiu doar ca "asa trebuie", "asa se face" sau "asa face toata lumea". Este un pumn in nas celor ce gasesc ofensa in orice critica adusa ideilor si valorilor personale.

De ei si conceptiile lor vom rade putin, caci o satira buna poate fi o cale spre desteptare si, in acelasi timp, vom incerca sa descoperim cate putin din lumea in care ne aflam, sa incercam sa o vedem pentru ceea ce e de fapt si sa o apreciem mai bine.

Va las acum cu un mic discurs al lui Carla Sagan din cartea sa "Pale Blue Dot: A Vision of the Human Future in Space" (Un palid punct albastru: O viziune a viitorului omenirii în spaţiu), fragment care imi place enorm de mult si care, sper eu, da tonul discutiilor si reflectiilor ce vor urma.