Se afișează postările cu eticheta iad. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta iad. Afișați toate postările

02.02.2009

Iadul - cateva idei

Din cate imi amintesc, aveam in jur de 15 ani cand am inceput sa fiu foarte sceptic in privinta notiunii de iad si diavol. Nu m-a fortat nimeni si nu am fost influentat de nimeni sa ma razgandesc, nu citisem nici macar o pagina de filosofie pe aceasta tema pana la vremea aceea. A fost un prim si foarte puternic val de scepticism ce a venit din propria mea gandire, destul de imatura pe atunci si lipsita de mijloacele si argumentele de care aveam nevoie ca sa ajung la vreo concluzie valida.

Sa spun sincer, eram obosit sa traiesc cu acea frica de eterna pedeapsa pe care o puteam primi daca nu urmam regulile dogmei crestine. Parintii imi spuneau - tragand un oftat inainte - sa stau linistit, ca eu... eu n-am pacate. Dar profesorul de religie de la scoala nu spunea acelasi lucru. Cu zambet pe buze si cu mult calm, ne explica de ce trebuie sa fim duminica prezenti la biserica si ce se intampla daca lipsim mai mult de x duminici - daca nu imi amintesc gresit, cadeam in nu stiu ce pacat, pe care nu il mai puteam indrepta. Eu nu stiam asta, am fost surprins. Nu retin detaliile intrucat au trecut cel putin 10 ani de atunci, dar stiu ca incepuse sa imi fie frica de ideea ca pot pacatui fara sa imi dau seama. Cine stie cate alte reguli am incalcat.

Indata ce am pus notiunea de iad sub semnul intrebarii, frica a disparut. Si, da, mai intai m-am indoit de diavol si apoi de dumnezeu. Caci eram crestin doar pentru ca exista diavolul si iadul, la fel cum sunt toti copiii de parinti crestini, nu? Desi sunt sigur ca si multi adulti sunt crestini din exact acelasi motiv (poate chiar exclusiv).

Este normal sa fii de acord cu o pedeapsa cu tortura eterna in focurile iadului pentru nerespectarea regulilor unui dumnezeu care refuza sa dea dovezi ale existentei sale? Si, subliniez, vorbim despre eternitate. Isi poate inchipui cineva eternitatea? Linia timpului tinde spre infinit. Tortura, durerea vor fi astfel nelimitate atat in intensitate cat si in durata. Nu stiu cum este posibil asa ceva, dar facand abstractie de faptul ca iadul nu poate fi definit incat sa il intelegem, trag doar simpla concluzie ca pedeapsa ar fi una crunta.

De ce are nevoie acest dumnezeu, in pozitia de fiinta suprema si creator atotputernic al nostru, de atata iubire si adorare? Si de ce e perfect dispus sa pedepseasca atat de crunt pe cei ce nu il simpatizeaza sau pe cei care arata aceste sentimente fata de alti idoli? Este dumnezeu gelos? Este nesigur pe el? Si de ce trebuie noi, dintre toate creatiile sale, sa il idolizam? Nu vad copaci idolizandu-l, nu vad pasari, nici macar delfini. Doar oameni.

Daca eu construiesc o masinarie care sa imi zica in fiecare zi "Andule, tatal meu, creatorul meu, lumina mea, esti cel mai tare, frate!", e ceva foarte foarte in neregula cu mine. Daca asa un comportament nu e demn de o fiinta umana, de ce e demn de o zeitate?

Un crestin ar putea spune urmatorul lucru in raspuns la aceste nelamuriri. Ca dumnezeu nu pedepseste pe nimeni prin vointa lui, ci oamenii sunt rai si pacatuiesc si, implicit, isi rezerva un bilet de dus direct spre iad. Dar... dumnezeu a pus sistemul in functiune si el permite ca asta sa se intample. Fiind atotputernic n-ar fi o problema ca el sa crute pe oricine de aceasta sentinta, decat daca nu este atat de iubitor pe cat se spune.

Nici un ateu nu vrea sa "arda" in iad. Nici un ateu nu a ales sa se nasca intr-o lume in care sa nu existe dovezi pentru existenta lui dumnezeu. Alegerea ar fi a dumnezeului si doar a lui. Fiind atotstiutor - ceea ce implica si faptul ca el cunoaste viitorul fiecarui om inainte sa se nasca - a creat ateii stiind inca de la inceput ca nu vor crede in el si ca vor fi condamnati pe veci, iar pe parcursul intregii lor vieti a refuzat sa ii convinga de contrariu. Poate fi un dumnezeu mai nedrept de atat?

Cat despre crestinii care sunt satisfacuti de ideea ca unii din jurul lor, poate chiar apropiati, ar putea sfarsi astfel pedepsiti si arunca amenintari in acest sens, nu pot decat sa ii consider, pur si simplu, oameni rai. Nu pentru amentintarea in sine, caci asta nu inseamna nimic pentru un ateu. E ca si cum i-as ameninta eu pe ei cu fulgerul lui Zeus. Dar nu pot pune convingerile religioase ca singur motiv pentru care un om este convins ca semeni de-ai lui, ce nu i-au gresit cu absolut nimic, merita cea mai crunta pedeapsa posibila, fie ea si fictiva.

29.01.2009

Beheheee... Ciobanas cu 300 de... crestini

Traim intr-o tara de oameni deprimati, mereu dezamagiti de Putere, Guvern si scena politica in general. Ar trebui sa ne miram cand aflam ca cea mai buna audienta o au emisiunile OTV - care prezinta neintentionat societatea degradata in care traim, sau emisiunile lui Mircea Badea, in care acesta comenteaza – aparent ofensiv si fara perdea – Presa sau Guvernul?

Ar trebui sa ne miram ca ziarele cele mai citite din tara sunt tabloidele colorate gen Libertatea, Click sau Cancan? Nu! Bineinteles ca stim cu totii aceste lucruri. Acestea sunt alternativele la care apeleaza acesti oameni deprimati din tara noastra.

Nu putem insa uita alternativa cea mai serioasa si mai greu de contestat - religia majoritara a Romaniei, cea Ortodoxa. Din anumite puncte de vedere aici lucrurile stau chiar mai simplu. Sfantul Parinte/ Sfanta Maica/ Patriarhul/ Cuviosul/ Prea-Fericitul face o analogie adesea stupida intre un citat din Biblie si un eveniment actual. In discursul sau trebuie neaparat sa apara termeni ca Satana, Apocalipsa, Iadul, Flacarile sau alte cuvinte care trezesc automat un sentiment de teama in inimile credinciosilor.

Ce se intampla apoi? Vreunul din acesti credinciosi reia citatul respectiv si il studiaza in context, pentru a intelege mai bine problema pe care o ridica Prea-Bucurosul? NU! Dar ce se intampla? Toti crestinii devin deodata evlaviosi, isi pleaca capetele (scuzati cacofonia), apoi turma il urmeaza pe Sfantul Cioban in lupta apriga impotriva Fiarei.

Situatia prezenta pe care as vrea sa o discutam, a fost deja dezbatuta si intoarsa pe toate partile. Este vorba de Hotararea de Guvern care se refera la introducerea Pasapoartelor biometrice. Exista destule pareri pro, destule contra, s-au organizat deja petitii si alte minuni.

Problema este ca cea mai mare parte a protestatarilor aduc ca motiv principal pentru impiedicarea aplicarii unei legi – religia. Hai sa punem si noi prea-minunatul citat:

Cine se închină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui, va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, în potirul mâniei Sale, şi se va chinui în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. Şi fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei. (Apocalipsa 14, 9 - 11)

E foarte clara legatura cu pasapoartele biometrice, nu-i asa? Dincolo de mesajul, pardon – lipsa vreunui mesaj clar al textului, putem observa din nou nelipsitii termeni amenintatori: fiara, mânie, foc, pucioasa.

La fel vorbesc despre aceste lucruri si personalitati influente ca Parintele Iustin Parvu sau Maica Ecaterina Fermo. Am vazut o stire la televizor acum cateva zile unde acest Iustin Parvu explica (e mult spus) planul demonic din spatele acestei legi prin care o sa ne vindem sufletele diavolului. Apoi o femeie dintr-un sat, la intrebarea daca ar tine un astfel de pasaport in casa, raspunde: Daca parintele zice ca e grav, nu l-as tine, l-as arunca.

Puteti citi intreg comunicatul parintelui aici . Hai sa va dau si eu cateva din citatele mele preferate:

Va trebui să creăm mici fortăreţe, mici cetăţui de supravieţuire, la sate, acolo unde mai sunt încă oameni care pricep şi îşi amintesc Rânduiala, unde să avem pământul nostru, şcoala noastră - în care să ne creştem copiii în duhul aceasta ortodox, să avem spitalele şi moaşele noastre.

Acum e timpul jertfei, prin vorbărie şi prin conferinţe nu mai facem nimic.

Să te duci, române drag, fără frică, direct spre vârful sabiei, ca străbunii noştri cei viteji, să te duci ca o torpilă japoneză, să mori în braţe cu vrăjmaşul! Acum suntem exact ca în arena romană cu fiare sălbatice - stai aici în mijlocul arenei şi aştepţi, ca şi creştinii de odinioară, să dea drumul la lei. Aşteptaţi să fiţi sfâşiaţi, rupţi, altă scăpare nu mai e! Lupta este deschisă. Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! Aşa cum a început creştinismul, aşa va şi sfârşi - în dureri şi în suferinţă. Pecetluiţi creştinismul cu mucenicia voastră!

Ultimul e my favourite. Deci ati retinut: jertfa, torpila japoneza, sa mori in brate cu vrajmasul, lupta. Nu-i asa ca e minunat? Cu un lider ca nea Iustin de aici, am putea ajunge mai tari ca gruparile musulmane.

Nu ma irita doar aceste argumente religioase, citatele biblice si alte vorbe de duh ale acestor sfinti. Ci mai mult tendinta din ce in ce mai raspandita a oamenilor de a acorda incredere imediata acestor personaje. Putini mai studiaza problema inainte de a se alatura turmei.

Duminica, 01.02.2009, piosii vor organiza un miting de protest in Bucuresti, la poalele dealului Mitropoliei. Sunt foarte curios cum se va manifesta turma de oite. Am sa incerc sa postez si cateva poze daca scap cu viata.